Din punct de vedere politico-economic, Romania beneficiaza de libera circulatie a marfurilor si a fortei de munca, cetatenii romani beneficiaza printre altele de dreptul la munca, la asigurare si protectie sociala sau protectie consulara, intr-un stat in care Romania nu are relatii diplomatice.
Totodata, Romania poate beneficia de fonduri post aderare in special pentru dezvoltarea agriculturii, infrastructurii si industriei , si investitii straine, ceea ce ar implica crsterea locurilor de munca, si realizarea unor produse de calitate ridicata. La capatul opus, devenind membra a Uniunii, Romania a trebuit sa adopte standerdele de concurenta loiala, ceea ce a dus la cresterea preturilor in anumite domenii, precum cel al energiei.
O alta problema a fost cea a micilor intreprinderi care, multe dintre ele, neputandu-se alinea standardelor tehnologice au fost nevoite sad ea faliment. Alte probleme ce apareau in urma Aderarii constau in faptul ca Romania trebuia sa aloce bani pentru bugetul UE si sa contribuie la finantarea proiectelor, insa acesta nu reprezinta un impediment real, intrucat pe perioada tara noastra ar trebui sa absoarba o suma aproape dubla decat cea alocata. Cu toate acestea, cea mai mare problema pe care Romania o avea, in opinia mea, inaintea Integrarii Europene, era data de proasta gestionare a tranzitiei, dupa , de la o economie centralizata catre o economie de piata, fapt dovedit prin dezintregrarea industriei si a agriculturii.
Tragand o scurta concluzie din cele prezentate mai sus, putem spune ca extinderea Uniunii si aderarea Romaniei este o relatie de tip win-win, insa se pare, ca Romania are serioase probleme in gestionarea acestei situatii, principala problema fiind data de incapacitatea de absortie a fondurilor europene post-aderare, -fonduri ce sunt alocate pentru eliminarea diferentelor de dezvoltare dintre regiunile europene.
Insa Romania nu este deoloc un caz special, in perioada , Polonia cheltuise 2,7 mld. Cu peste 3 mil. Euro [14]. Uniunea Europeana reprezinta astfel o parghie pentru crearea unei astfel de culturi ideologice si stabilitate democratica, prin valorile promovate si contactul direct cu societatile vestice, o parghie care inca nu este fructificata.
Beck, , p. Bank, , p. Bank, , pp. Intregrarea Romaniei, Pitesti, Independenta Economica, , pp. Beck, Dobrescu, Emilian. Fondurile structurale-oportunitati postaderare. In cadrul economiei de piata, echilibrul intre cerere si oferta se stabileste prin jocul liber al fortelor de piata. O economie de piata functioneaza atunci cand sistemul juridic, inclusiv reglementarea dreptului de proprietate, este pus la punct si gata sa fie aplicat.
Functionarea economiei de piata este facilitata si de stabilitatea macroeconomica si de consensul fortelor politice in adoptarea strategiei economice. Un sistem financiar bine dezvoltat si structurat si absenta barierelor la intrarea si iesirea de pe piata a agentilor economici contribuie si ele la functionarea eficienta a economiei de piata.
Romania face eforturi insemnate pentru realizarea economiei de piata. Au fost liberalizate preturile, principalele bariere comerciale au fost inlaturate, s-a trecut la privatizarea intreprinderilor si la restructurarea activitatilor, insa se mai mentine intr-o masura importanta implicarea guvernului in viata economica. Drepturile de proprietate nu sunt pe deplin asigurate, mai ales asupra fondului funciar, iar organismele de control nu sunt complet instalate si nu au capacitatea de a asigura respectul si aplicarea legii.
Deciziile privind strategia dezvoltarii economiei sufera din lipsa de coerenta si drept urmare realizarile in domeniul macrostabilizarii sunt inegale; performantele in domeniul cresterii economice sunt fluctuante, inflatia si somajul au ajuns la cote alarmante. Agentii economici considera ca actualul mediu economic nu este suficient de stabil incat sa stimuleze economiile si investitiile interne si externe.
Se apreciaza ca programul de rentabilizare a activitatilor economice si de restructurare va mai dura inca multi ani, la care se adauga drumul sinuos al reformei si instabilitatea macroeconomica care determina agentii economici sa nu accepte in totalitate reforma.
Instabilitatea politica din Romania nu este in masura sa asigure consolidarea mecanismelor de piata instaurate si sa functioneze suficient. Administratia publica nu este deocamdata in masura sa asigure o aplicare a legilor dupa adoptarea lor. Sectorul financiar s-a dovedit pana in prezent incapabil sa-si asume riscul de intermediere financiara. Pentru a deveni pe deplin viabil este necesara continuarea privatizarii si realizarea unui sistem de control mai eficace. Sectorul bancar va trebui in mai mare masura sa asigure disciplina financiara a intreprinderilor.
Capacitatea de a face fata presiunilor concurentiale si fortelor pietei. Se poate aprecia ca inca de pe acum pot fi identificate cateva elemente care ofera indicatii in legatura cu capacitatea economiei nationale de a face fata concurentei agentilor economici comunitari. Este necesar un cadru juridic national in care agentii economici sa actioneze, asemanator cerintelor functionarii Pietei Interne Unice.
In industrie se mai mentin inca sectoare energointensive care sunt dependente de importul de materii prime; costurile salariale si cu forta de munca sunt inca ridicate, restructurarea marilor combinate se face greoi. Desi cadrul legislativ pune accent pe dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii, lipsa fondurilor si incapacitatea de a elabora studii pentru sustinerea financiara straina au facut ca acest sector sa nu cunoasca amploarea prognozata.
Investitiile straine in economia Romaniei se considera ca sunt modeste, din mai multe motive: cadrul judiciar insuficient dezvoltat si instabil, presiunile fiscale ridicate si sinuoase de la o perioada la alta, instabilitatea politica si sociala care determina concesii succesive din partea guvernului cu efecte negative asupra mersului reformei.
Actuala structura a economiei si a proprietatii, capacitatea de care dispun agentii economici, ne arata ca nivelul de integrare economica a Romaniei in viata U. Capacitatea asumarii obligatiilor ce ii revin unui membru al Uniunii Europene. Aderarea unei tari la Uniunea Europeana implica in mod necesar si asumarea unor obligatii ce deriva din criteriile ce stau la baza aderarii:.
Scurta prezentare a cerintelor si exigentelor procesului de asociere si aderare a Romaniei la U. De aceea este greu de precizat un orizont de timp pentru admiterea Romaniei in U. Dorinta noastra depinde de masura in care vor fi indeplinite cerintele cuprinse in Acordul de Asociere si a prevederilor criteriilor de aderare la U. In conformitate cu obiectivul major stabilit de Romania pentru actuala etapa de dezvoltare, crearea conditiilor pentru aderarea, intr-o perspectiva apropiata , la U.
Asezand la baza dezvoltarii economico-sociale aceste principii, strategia aderarii Romaniei la U. Incepand cu 1 ianuarie , romanii pot calatori doar cu buletinul in spatiul UE. Acesta este cel mai important avantaj care s-a simtit imediat dupa aderare. Nu mai este nevoie de pasaport sau de sume de bani obligatorii pentru sederea in statele membre UE. Romania va primi fonduri pentru reconstructie, pentru dezvoltarea spitalelor, scolilor, pentru dezvoltarea infrastructurii iar capitalul strain va investi mai mult in tara noastra.
0コメント